Românizarea Campionatului European de Snooker

Posted: 31 Mai 2010 in Din viata
Etichete:, ,

Click pe poză pentru sursă

Dacă aţi fost grăbiţi să perpeliţi nişte mititei sau să beţi o bere în mall şi n-aţi citit Adevărul sau încă vre-o două alte ziare, dar aţi ajuns intenţionat sau din întâmplare pe aici, aflaţi că în Bucureşti se desfăşoară zilele astea Campionatul European de Snooker.

În bunul spirit românesc, mediatizarea evenimentului este sub piciorul broaştei, pentru că noi suntem mult mai interesaţi de protestele cu tigăi din rândul femeilor PSD, cum a căzut tavanul de la Iulius Mall, câtă puşcărie face fiul lui Sile Cămătaru, şpaga pe care o iau doctorii, amânarea alegerilor din PDL, cum va construi Japonia o bază pe lună sau  cum mai protestează asociaţia „Cuţu, Cuţu”. Asta este realitatea noastra si din ea am spicuit (nu le dau link că subiectele sunt prea fierbinţi şi n-au nevoie).

Un banal Campionat European desfăşurat la Bucureşti rămâne, firesc, în umbra ştirilor despre chinezul care a măcelărit nu-ştiu-câţi-copii-şi-profesori sau despre zootehnistul PDL-ist care a ajuns şef la CJAS Vaslui. Cei care se intitulează site-ul de sport nr. 1 (nici la ăştia nu le dau link că au) ne recomandă articole despre Becali, Mureşan, Tamaş sau iubita lui Radu Ştefan.

Despre ce vorbeam? Ah, da! Snooker. Campionatul European. La care se înregistrează un record de participare. Din alte ţări, bineînţeles. Şi se filmează meciuri. De către alţii, bineînţeles. Că nu-i cu Mutu, Becali, Udrea, sau Boc.

Şi am fost pe acolo. Şi am văzut câteva meciuri. Şi de fete şi de băieţi şi de masterşi (tipi peste 40). Şi am văzut şi un break de 49, ceea ce e destul de rar. Aseară a fost şi un break de 99 – spun gurile rele. Am văzut un puşti super talentat (cred că vre-o 16 ani) care a pierdut la bila neagră un meci susţinut în compania unui irlandez care ştia ce face. Am văzut şi chifle, dar şi lovituri de stârnit aplauze. L-am văzut şi pe Marius Ancuţa. Am văzut antrenori filmând meciuri pentru a le studia. Am văzut tacuri adevărate. Am văzut membrii ai federaţiei Europene.

N-am văzut ziarişti (studiau probabil tavanele din mall). N-am văzut spectatori. Majoritatea spectatorilor erau ceilalţi jucători sau antrenori. N-am văzut interes din partea nimănui altcuiva în afară de cei implicaţi direct în eveniment. N-am văzut publicitate. N-am văzut un semn care să te îndrume către eveniment.

Îmi pare foarte bine că am fost, mai ales că săptămâna viitoare voi sta iarăşi prost cu timpul şi nu cred că voi ajunge la alte meciuri.

Ce vă recomand (mai ales celor care au început să îndrăgească sportul ăsta – şi mai au ceva timp liber): găsiţi-vă puţin timp. Daţi o fugă până la Rin Grand Hotel – gazda evenimentului. Urcaţi la etajul 13. Închideţi telefonul. Priviţi un meci de snooker. Priviţi, simţii, percepeţi în direct emoţiile, îndârjirea, măiestria, concentrarea, tensiunea, profesionalismul, decepţia ratării şi bucuria reuşitei care însoţesc fiecare gest în condiţiile unei competiţii adevărate, nu a unui club cu trei mese, alcool şi gălăgie.

Faceţi o încercare. Meciurile încep la orele 10, 13, 16 şi 19, dar puteţi intra oricând sau pleca oricând. Intrarea e liberă.

Comentarii
  1. SorinC spune:

    Bogdan, ai scris un post excelent, ma bucur ca mediatizezi snooker-ul.

  2. Grapefruits spune:

    Noi tot pe Eurosport😆

    „Astia care au indragit sportul acesta” inca invata regulile😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s