Noapte neagră
Pen’că trebi importante m-au ţinut ieri seară prin oraş până târziu, am ajuns să hălădui noaptea pe străzi tipice pentru o capitală europeană în care degetul băgat în ochi de beznă este cel mai uşor lucru ce ţi se poate întâmpla.
Mergând io aşa pe stradă cu okii melcoşi lipiţi de parbriz sa văz cât mai multe detalii printre baleierile de ştergătoare, observ o moşmondeală neagră într-un tufiş de pe margine de carosabil. Pune io un pic de frână şi, în timpul ăsta, sare în stradă un grup de tipi îmbrăcaţi în negru cu normala intenţie de a traversa strada pe loc nepermis, şosea denivelată udă, linie de tramvai care numai uscată nu era, într-o beznă accentuată de ploaia măruntă.
Muşchii de la picior se tensionează, frână bruscă, ABS-ul se bagă şi el în problemă, iar maşina se opreşte puţin mai departe decât am estimat şi io şi ei. Rezultatul a fost la nivel de sperietură de ambele părţi, iar poate unul dintre ei a şi scăpat una mică în pantaloni. Păcat de pantaloni.
Erau – se pare – un set de corporatişti workaholici ce plecaseră la ora aia către casă fiind neîmpăcaţi la gândul că nu vor reuşi să termine cincinalul în patru ani şi jumătate. Cu ochii împăienjeniţi de uitatul în monitoare sau Blackberry, cu urechile înfundate de discutat strategii şi proiecte, cu creierii excitaţi de kilograme de cafea băută, au uitat că sunt pe stradă, că sunt îmbrăcaţi în pardesie negru corporate şi că maşinile calcă nu produc satisfacţii personale.
Am o idee/sugestie/recomandare/sfat către firmele mari, multinaţionale, corporaţii:
Dacă tot le pretindeţi angajaţilor să vină îmbrăcaţi în pinguin (pardesiu negru + pantofi negrii + costum negru + cămaşă albă + cravată cu însemnele firmei, etc.), nu-i mai ţineţi aşa târziu la birou! Trimiteţi pe toată lumea acasă pe lumină! Iar cine pleacă mai târziu să fie dotat cu vestă reflectorizantă. Că ca să se vază de la distanţă.
Nimeni nu doreşte să facă victime în rândul personalului corporatist, dar se poate întâmpla, Doamne fereşte, câte una nedorită.
- poză mermelită (grosolan) de mine din două de aici şi aici –






Umbli seara telelleu pe strazi si omori corporatistu carierie tz tz tz tz.
Am boala pe ei.
Veste poate sa-si ia oricine…ne, asta nu e solutie. Am eu una: o lege care sa impuna plecatul de la munca pe lumina
)
Si tu nu mai umbla noaptea pe strazi ca pui vietile bietilor oameni in pericol
Eh! Treaba de treaba! M-a tinut pana noaptea.
Si ce te faci daca pleaca toti ziua si se imbraca in alb complet, hm?
Imi pun ochelari de soare
Să zici merci că erau saracii de la muncă. Dacă erau niște mafioți care vroiau sa te…..jefuiasca, ha?
Nu mai continui și cu udatul pantalonilor,că..se pateaza
Pai, dupa ce i-am (ne-am) speriat, blestemau la modul “Sa n-ai parte de bonus de Craciun!”
Crezi ca niste mafioti ar fi spus asta?
Ce tare blestemau !!!!!!!!! Ce circ ! Hai ca-i tare faza, am lesinat de ras
)
Sanchi! Asta am scos-o din palarie asa ca sa va fac sa radeti. N-am stat sa vaz cum injurau.
ei, stiu si eu vreo doua bucati semi-corporatisti ce-si consumau tineretile lipsiti insa de onoarea unor costume de pinguin. norocul lor era doar in faptul ca circulau regulamentar, pe strazi (relativ) bine iluminate
) si ca aveau parte de jumatatei (la fel de relativ) intelegatoare.